Biserica Greacă. Chişinău Biserica "Sf. Pantelimon" a fost zidită în 1892, de către remarcabilul arhitect Alessandro Bernardazzi. Este fosta capelă a comunităţii greceşti, ctitoria fraţilor Ivan şi Victor Sinadino. Evocă aspectul arhitectural exterior al unei biserici caracteristice pentru Grecia. Are planul în formă de cruce cu ramurile egale. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornişele în segment de cerc.

Бельцы. Бес[сарабия]. Земская управа = Bjeltzy (Bess[arabia]) Magistrat du Zemstwo. Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălţi a fost primul organ din Basarabia care s-a pronunţat la 3 martie 1918 în favoarea unirii Basarabiei cu România. Primele atestări documentare despre localitatea Bălţi datează din anul 1421. Pentru denumirea actuală a urbei există un document sigur scris la 18 iunie 1774, dar mai este unul, la fel de sigur - cel din 1766, în care se spune că feciorii negustorului Panait Sandu, Costache şi Iordache, intraseră în posesia unei jumătăţi din moşia Bălţilor, cealaltă jumătate revinind Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iaşi. Oraşul Bălţi apare în documente ca târg de cai.

Беccapaбия. Гербовецк// Монастырь Mănăstirea Hârbovăţ a fost întemeiată în anul 1730 de către boierul Constantin Carpuz. Însa după părea unor istorici, mănăstirea a fost intemeiată în veacul al XVII-lea de către câtiva călugări fugari, veniţi din mănăstirea Bersan - Polonia, iar numele ei ar proveni de la unul din cei dintăi căalugări.

Chişinău. Biserica Gimnaziului Nr. 2 de băieţi Fosta capelă "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" a Gimnaziului nr. 2 de băieţi a fost construită între anii 1898-1900 de către arhitectul eparhial M. Serotinschi. Decorul este executat în stil ruso-bizantin. Actualmente Biserica "Schimbarea la faţă a Mântuitorului".

Chişinău. Biserica romano-catolică Biserica romano-catolică a fost construită în 1840 de comunitatea romano-catolică pentru enoriaşii polonezi. Orientarea în spaţiu a catedralei este diferită de cea a bisericilor ortodoxe, apsida altarului fiind orientată spre vest, aşa cum se obişnuia în nord-estul Europei, în Polonia şi în Ţările Baltice. Arhitectura este realizată în spiritul neoclasicismului, influenţat de arhitectura Renaşterii italiene.

Chişinău. Muzeul Zemstvei Clădirea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a fost fondat în 1889 de Zemstva Basarabeană ca Muzeul Zoo-agricol şi al Meşteşugurilor Populare. Clădirea din imagine este al doilea sediu al muzeului. Proiectat de către arhitectul V. N. Ţâganco, este primul edificiu construit drept spaţiu muzeal. În scopul organizării unor spaţii ample, s-a apelat la arhitectura islamică. Construcţia muzeului a fost finisată în 1905.

Chişinău. Pasaj Clădirea a fost construită în 1902 pe locul unui turn de observare. Arhitectura clădirii este efectuată în stil neoclasic cu elemente gotice, autorul proiectului fiind M. Elladi, consultat de A. Bernardazzi. La primul etaj se aflau magazine frumoase, o bibliotecă, apartamentele administraţiei comunale.

Chişinău. Porţile Sfinte Este un monument de arhitectură construit în 1841, de formă pătrată, cu 2 nivele. Proiectul a fost elaborat de către arhitectul Luca Zauşckevici, care a luat ca exemplu Arcul de Triumf din Roma. Nivelul superior este decorat în stil clasic, pe partea frontală se află un orologiu mecanic executat în Austria, în interiorul aceluiaşi nivel este montat cel mai mare clopot din oraş. Este unica poartă păstrată din cele 3 existente şi cea mai impunătoare ca mărime şi mai măreaţă ca arhitectură. A fost ridicat în cinstea victoriei asupra oştirilor otomane în războiul ruso-turc.

Comunitatea "Crucea Roşie Hîrboveţ". Chişinău Comunitatea Surorilor de Caritate "Crucea roşie a Mănăstirii Hârbovăţ" a fost înfiinţată în 1905. Complexul de caritate a fost construit în 1907-1909 pe terenul ce aparţinea Mănăstirii "Sf. Mormânt", fiind compus din trei clădiri cu două etaje şi cinci clădiri cu un etaj. Clădirea comunităţii a fost proiectată în stil eclectic încă în primul deceniu al sec. XX de către arhitectul P. Asvadurov. În 1940 clădirea se afla în proprietatea Ministerului Sănătăţii. După cel de-al Doilea Război Mondial a fost transformată în Direcţia curativă sanatorială nr. 4, ulterior în Clinica Sanatorială Republicană.

Mănăstirea Putna zidită de Ştefan cel Mare Mănăstirea Putna este un lăcaş monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice româneşti. A fost supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc". Mănăstirea se află la 33 km de oraşul Rădăuţi, în nordul Moldovei. Potrivit vechilor cronici moldoveneşti, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ştefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 şi s-a terminat în 1469.